[Yol, Palme d'Or, Cannes, 1982]
Cred ca asta e scena cea mai usor de adus aminte, despre cum e sa omori pe cineva cand nu esti prea sigur daca vrei sa il omori sau nu. Nesiguranta asta, arde-o focu'... :-)
In fine, desi asta e teoria mea. Prietena mea sustine ca "bineinteles ca a vrut sa o omoare". Si vad si dreptatea ei...
Filmul nu e usor de digerat. Dar te zguduie, asa cum orice poveste buna ar trebui sa o faca.
No comments:
Post a Comment